Dar cu bloggerii ce am?

Bloggerii sunt oamenii nimanui. Nu sunt suficient de bagati in seama pe strada, la munca, la scoala, prietenii nu le sunt prieteni. Nu au apropiati pentru ca bloggerii in general sunt neinteresanti in carne si oase si oamenii nu-i baga in seama.

Bloggerii considera ca sunt prea cool pentru lumea asta, fotografia, media sau publicitatea sunt inaccesibile in multitudinea fatetelor lor muritorilor de rand asa ca doar in blogosfera isi pot gasi, poate, spatiul de exprimare si pe cei asemenea lor.

Bloggerii posteaza ultimele stiri in jurnalele lor exhibitioniste pe net, semn ca sunt mereu la curent cu tot, neintelesi in cercul lor mic si stramt. De aceea isi formeaza comunitati ei intre ei - nu se inteleg neaparat unul pe altul dar e in trend sa ai blog. Cu cat mai multi, cu atat mai tristi.

Pe blog spun ceea ce n-ar spune in mod normal live pentru ca n-au coys. Unii isi afiseaza online poza si datele de contact, pentru ca undeva in inima lor simt nevoia meschina si neafisata sa fie recunoscuti, aplaudati, sa li se ceara bis.

Bloggerii sunt cel din urma far al lumii noastre triste, in care incercam mereu sa parem mai drepti, mai buni, mai inteligenti ca altii. Dovada ca suntem neascultati, ca nu-si mai apleaca nimeni chipul la dorurile noastre, ca suntem straini in carnea noastra, ca ne inghesuie cei de langa.