miercuri, 20 mai 2009

Sicilia oamenilor de rand














Cine crede ca Sicilia este ruda de la tara a Italiei, locul in care e mai bine sa nu opresti daca te afli cu masina prin zona, caci ai putea sa ramai fara cauciucuri, trebuie ca fie nu a cunoscut-o, fie a trecut cu ochii inchisi pe langa ea.

Sicilia zilelor noastre are parfumul zilelor de altadata din filmele mafiote, aroma florii de leandru crescuta ca de niciunde in stanca si o amestecatura de epoci care au tot traversat-o. Salbaticia si reticenta la mirajul mondializarii este tocmai savoarea Siciliei in ochii aventurierului profesionist, care pleaca la drum cu alte ganduri decat cel de a calatori la all inclusive.

Inconjurata din toate partile de apele turcoaz ale Marii Tireniene si ale Mediteranei si cu o distanta cu putin peste 300 de kilometri de la est la vest, insula te copleseste si te surprinde pe masura ce o parcurgi. Daca varful de peste 3000 de metri al muntelui Etna, cel mai mare vulcan activ din Europa, domina centrul insulei, restul locului este mai mult sihastru. Tinutul deluros se amesteca cu campia arida si doar ici si colo, pe cate o colina, mai vezi cate o asezare umana, ramasa fie de pe vremurile romanilor, arabilor, grecilor sau ale popoarelor nomade care obisnuiau sa-si construiasca cetati la inaltime, acolo unde cotropitorii ajungeau greu.


Oraselul tipic sicilian nu are mai mult de cateva zeci de mii de locuitori si miroase a piatra neslefuita, a portocala rosie si a canoli, desertul tipic sicilian din crema imbracata intr-un rulou crocant. Casuta traditionala are o culoare calda, de pamant si este imbracata toata in verde, crescut spontan pe casa si pe langa casa. Asezarea colinara a oraselor face ca stradutele inguste si nu mai putin celebre ale insulei, sa urce si sa coboare intr-un labirint fascinant pentru calatorul hoinar.

Mafiotii zilelor noastre
Daca te duci sa vizitezi Sicilia in cautarea don-ilor mafioti, vei fi surprins sa descoperi ca sicilienii de azi nu amintesc deloc de asta si nici nu le prea place hollywood-izarea povestilor locale. De altfel, ei nici nu exploateaza asa de mult istoria mafiota in suveniruri si obiecte de podoaba – prefera mai degraba legendele vulcanului Etna, din lava caruia confectioneaza obiecte decorative si se mandresc cu ramasitele arhitecturale ale neamurilor care, in trecerea lor prin Sicilia, au lasat azi multe vestigii.

Daca in unele orase mai exista reminiscente ale famigli-ilor de altadata, urmasilor nu li se spune niciodata pe nume sau sunt numiti simplu cavagliere. Daca un sicilian iti arata un mosneag cam pipernicit si incruntat si iti spune, aratand cu un deget spre obraz ca si cum s-ar cresta, ca acela este un cavagliere, atunci sa stii ca face parte dintr-o famiglia.

Multe ruine

E o surpriza pentru multi dintre occidentali sa descopere diversitatea culturala siciliana. Pentru ca dincolo de legendistica haimanalelor si golanilor moderni, Sicilia pastreaza si azi cate un templu grecesc construit ca la carte sau o prima forma de asezare umana, exemplar conservata miilor de turisti germani sau englezi care vin in vizita in fiecare an.

Un exemplu: Grotele Saracinilor (populatie nord-africana, de statura pitica, care a invadat insula in secolul 9) de langa micul orasel Calascibetta, in provincia Enna. Sunt forme de locuinta miniaturala, sculptate in munte - infricosatoare si impresionante in acelasi timp. Este uluitor cum puteau sa locuiasca inghesuiti in mici gropite sapate in stanca si fascinant cum micile lor locuinte de 2 metri erau inca pe atunci compartimentate in spatiu de dormit, spatiu de gatit si spatiu de depozitat.

Despre globalizare

Daca nu te grabesti sa vezi Sicilia ca o forma de necivilizare, conform standardelor de viata moderne, atunci vei aprecia produsele de panificatie proaspete din micutele pasticerii locale, absenta marilor lanturi hoteliere si a reclamelor la marile restaurante fast-food.

Si in primul si-n primul rand, nici o reclama la Vodafone si nici macar un blackberry.

Tabloul

Asta este ce am pictat in Sicilia.

luni, 11 mai 2009