duminică, 20 septembrie 2009

Targurile de antichitati nu sunt ceea ce par

Pe langa insigne, timbre, bancnote si monezi vechi, targurile de antichitati arata o lipsa de demnitate sociala.

Arata decadenta domnilor si doamnelor de altadata care, impinsi de saracie, au fost nevoiti sa vanda negutatorilor perlele si ceasurile pe care le purtau cu dichis odata..

Mergeti printre anticari si observati cum vi se plimba prin fata ceainicele de portelan lucrat manual, inelele cu agata, patefoanele ...intrebati-va oare cui au apartinut, oare era bruneta, buclata doamna careia i-a apartinut palaria asta cu fir de aur..

Luati-le pe toate acasa ..puneti-le la loc de cinste..si redati-le doamnelor si domnilor de altadata...:)

Iata domnul de ieri..

si un domn de azi...:D

vineri, 11 septembrie 2009

Sibiu


Observati bucuria copilului din scaunul cu rotile. Parca ar fi si el ca toti copiii :)

miercuri, 9 septembrie 2009

De ce rezonam cu muzica

Pentru ca muzica descrie in cuvinte putine si simple chestii multe, complexe si nu mereu usoare.

Pentru ca muzica este pentru unii artistul, pentru altii poezia, pentru multi doar notele si atat.

Pentru ca muzica face ancore intre oameni si traduce oameni diferiti in aceeasi limba.

Pentru ca muzica transmite mesaje si iti aduce aproape oameni, obiecte, locuri si stari pe care le-ai pierdut.

Pentru ca muzica tine vii starile de bine.

Pentru ca muzica e pofta de viata :)

duminică, 6 septembrie 2009

Altruism nu exista in realitate

Altruism e termen de DEX, pentru ca altruism nu exista in realitate.

Zambesti unei fete pentru ca vrei ca si ea sa-ti zambeasca la loc.

Faci un dar pentru ca vrei ca Dumnezeu sa-ti zambeasca.

Scrii o poveste nu pentru a bucura suflete, ci pentru a te bucura de glorie.

Dai o mana ca sa ti se dea o mana atunci cand vei avea nevoie.

Dai un telefon nu pentru a face o bucurie, ci pentru a te umple de starea de bine a celui pe care l-ai sunat.

Esti nu pentru a-i bucura pe altii, ci pentru a trai experienta de a fi.

:)

miercuri, 2 septembrie 2009

Mama!

Ati observat ca sunt oameni pe care nu poti sa-i minti pentru ca te ghicesc imediat? Cum e MAMA!

Nu poti sa-i spui MAMEI ca NU ai fumat. Ca NU ai chiulit. Ca NU esti bolnav.

TATEI: ca NU ai mintit-o pe MAMA.

SEFULUI: ca NU te-ai imbolnavit subit. Ca NU mai ai putin de lucrat la proiect si termini IMEDIAT. Ca NU il urasti pe noul coleg de birou.

ALTORA: ca le sta BINE noua tunsoare. Ca e TARE noua masina. Ca NU vrei sa vorbesti cu ei.

joi, 27 august 2009

Mie nu mi-a placut niciodata Madonna

Stiu ca toata lumea vorbeste despre ea. Dar nu conteaza.

Nu inteleg de ce este o asa mare artista din moment ce canta numai note simple, se bazeaza mult pe backing vocals (iar negresa de aseara dadea de zece ori mai bine decat ea) si nu ma misca in nici un fel.

Adica muzica de care te indragostesti trebuie sa te faca sa o simti, sa traiesti odata cu artistul, sa iti intre in vene.

Sa canti odata cu el, sa vrei sa fi fost tu cel care a inventat piesa, sa te simti in picioarele lui, sa il asculti pe strada, in masina, acasa, la vecini. Sa ii ceri bis-uri la final si sa nu te saturi niciodata de atata bis.

Sa te miste artistul insusi cand apare pe scena, asa cum a fost momentul Michael Jackson redivivus de aseara si asa cum face Cohen oriunde apare, chiar imbatranit si molcom cum e acum. Fara artificii si reflectoare si masini scumpe si trupa de lautari si tone de dansatori care sa scoata show-ul. Fara copiii din flori ai PR-ului american.

Pai pentru un concert Robbie Williams mi-as vinde un rinichi :)

joi, 20 august 2009

Daca ar fi sa fac un scurt metraj

Scena 1.
Un baietel de 8-9 ani modeleaza plastilina. Se termina orele la scoala, iese in fata curtii, asteapta bus-ul sa se duca acasa. Copiii trec pe langa el, ii aude, ii simte. Vara, uniforma cade grea, camasa il strange putin, ochii il ustura, are un inceput de conjunctivita.

Scena 2.
Bus-ul traverseaza orasul, copii dorm cu capetele rezemate de geamuri. Baiatul sta drept, se tine cu mana de scaunul din fata, se uita fix la sofer. Are un neg cam mare pe urechea dreapta, in fata este o trecere de pietoni. Busul merge cam repede, pune frana la trecere. Cam brusc. Copiii se trezesc din toropeala, vreo doi s-au lovit cu capetele de geamuri. Soferul se da jos din bus, se opreste putin nedumerit, se duce in fata bus-ului. De jos ridica inerta o fata cam la vreo 12 ani. O fata frumoasa, cu maini albe, un par frumos.

Scena 3.
Copilul in bucatarie, mama ii pune masa. Mai pune o mana de rufe la spalat, aseaza farfuria pe masa, tacamurile. Copilul ii spune despre bus. Despre fata, ca era putin mai mare decat el. Ce par frumos avea. Mama il pupa pe obraz si-l trimite sa se spele pe maini.

Scena 4.
Copilul la aniversarea de 17 ani. Colegii lui acasa, asteptau tortul, unii fumau in baie, ii invitase mama. Copilul pipaie cartile Braille pe care le primise de ziua lui, ce povesti frumoase. Prezentatoarea de stiri de la TV spune de o tanara, statuse in coma aproape 10 ani. Un caz extraordinar pentru medicina, si-a revenit spectaculos si toata familia o asteapta acasa. Tot ce isi aminteste este ca a fost lovita de o masina pe trecerea de pietoni. Ar fi putut sa jure ca au trecut cateva ore, cand de fapt trecusera 10 ani. Nu mai stia daca e vis sau realitate ca viata statuse in loc.